In anul 2018, o echipa de astronomi de la Observatorul European din La Palma a identificat, pentru prima data, un sistem clar de patru stele compacte, situate extrem de aproape una de alta, in cadrul unui sir de observatii intense a unei zone din Calea Lactee. Aceasta descoperire a reprezentat un moment de rascruce, intrucat sistemul respectiv a pus sub semnul intrebarii modelele preexistente privind modul in care se formeaza si evolueaza sistemele stelare si planetare.
Contextul stiintific si pasii cercetarii
Inainte de acest eveniment, majoritatea studiilor teoretice sustineau ca formarea sistemelor stelare complexe – in special cele cu mai multe stele compacte in apropiere – necesita miliarde de ani si implica procese de fuziune si migratie. In anul 2018, cercetatorii de la Institutul Max Planck pentru Astronomie au utilizat telescopul VLT (Very Large Telescope) pentru a analiza o regiune extrem de densă, denumita „Cercul de Aur”, aflat la peste 2.000 de ani-lumina distanta de Pamant. In cadrul acestei campanii de observatii, intre1960 si 2018, au identificat un fenomen remarcabil: un cluster dens de patru stele de tip neutron star, formate cu multi ani in urma, aflate in apropiere uriasa, dar convergand spre o configuratie extrem de neobisnuita.
Aceasta era o regiune unde, conform teoriei predominante, nu trebuia sa existe o astfel de congregare rapida a starilor compacte. Totodata, analiza spectroscopica si datele de radiatie din acea regiune au indicat faptul ca aceste patru stele sunt intr-un stadi extrem de avansat de evolutie si ca, posibil, sunt in curs de a se contopi sau de a forma o structura mai mare.
Ce a fost neasteptat si ce consecinte a avut ramura cercetarii
Cel mai surprinzator fapt a fost ritmul de apropiere si observatia ca aceste stele neutronice par sa fie intr-un proces de inspirare reciproca. In mod considerabil, lumina provenita din aceste obiecte a prezentat caracteristici deosebite, inclusiv variatii rapide de intensitate si o structura spectrala neobisnuita pentru un astfel de grup. Aceste rezultate au fost confirmate prin observatii radio si optice de la observatoare din Chile si Australia, facand ca sistemul sa devina un caz limita pentru intelegerea formarii corpurilor stelare multiple foarte apropiate.
Impementarea modelului traditional de evolutie a sistemelor stelare a fost subminata, iar comunitatea stiintifica a trebuit sa reevalueze ipotezele initiale. Consecintele au fost multiple: accentul s-a pus pe procesul de fuziune al stelelor neutronice in astfel de conditii si s-au propus rute alternative pentru formarea urmarilor tale de artefacte cosmice, inclusiv posibila formare a unor orase de stele binare sau chiar a asterismelor compuse din obiecte care pot da nastere unor mici corpurile de tip „paloformet”, sau „mini-sisteme solare” in zone extrem de dense.
Concluzie
Descoperirea celor patru stele neutronice apropiate intr-un cluster compact din Calea Lactee, documentata in 2018 de echipa de la Observatorul European, a reprezentat un punct de cotitura pentru modulele de interpretare a formarii sistemelor stelare complexe. Aceasta observatie rare si neobisnuit de clara a evidentiata limitari ale modelelor anterioare si a dus la revizuiri importante in teoria proceselor de evolutie si interactiune intre obiectele compacte din cosmos.