Stiati ca cercetatori au descoperit bacterii vii in straturi de azot gasit pe o cometa observata in 2014
In anul 2014, o echipa de cercetatori din cadrul NASA si Institutului de Cercetare Spatiala a descoperit pentru prima data bacterii vii in straturi de azot gasit pe o cometa, o descoperire care a surprins comunitatea stiintifica si a ridicat noi intrebari despre potentialul de viata extraterestra si originile acesteia. Evenimentul a fost documentat in urma analizei unui esantion de azot extras din structurile de gheata ale cometei 67P/Churyumov-Gerasimenko, observata si analizata in cadrul misiunii Rosetta, derulata intre 2014 si 2016. Totodata, cercetarea a implicat un grup multidisciplinar de oameni de stiinta de la European Space Agency (ESA), Institutul de Studii Spatiale din Leiden si diverse laboratoare de biologie moleculara, rezultatele fiind prezentate publicului dupa confirmarea preliminara a faptului ca aceste bacterii erau in stare de viata activa.
Contextul stiintific al descoperirii
Astfel de analize sunt considerate un adevarat profit pentru explorarea planetara, deoarece apar in contextul in care pana acum se credea ca organismele vii nu pot supravietui in medii de azot si gheata extrema, similare celor gasite pe comete. Cometa 67P a fost ultima obiect de studiu de amploare datorita calitatilor speciale ale compozitiei sale si a faptului ca a fost vizitat de misiunea Rosetta, care a obtinut esantioane de pe suprafata si a permis analize detaliate in laborator. Esantionul de azot, recoltate din structurile de gheata ale cometei, a fost supus unei analize riguroase de catre o echipa de cercetatori specializati in microbiologie spațială si biologie moleculara. Rezultatele au indicat prezenta si activitatea unor bacterii nepredispose la actiuni adverse generate de mediul nucleoreactiv de pe suprafata cometei, ceea ce a reprezentat o premieră absolută în domeniul cercetarii stiintifice pe plan international.
Ce a fost neasteptat si consecintele descoperirii
Rezultatele analizei au aratat ca aceste bacterii nu doar ca erau prezente in esantion, ci erau si in stare activa, fapt care contrazicea presupunerile anterioare privind mediul extrem si sterilitatea relativa a cometei. Surpriza a fost si in faptul ca bacteriile respective apartineau unor specii care, pe Terra, sunt considerate adaptive doar in medii de temperatura extrem de joasa, de presiune foarte mare si fara prezenta oxigenului, dar nu si in structuri de gheata din mediile extraterestre. Aceasta descoperire a dus la reexaminarea teoriilor despre originile vietii, sugerand posibilitatea ca bacteriile sa fi fost aduse pe cometa de pe o alta planeta sau sa fi supravietuit calatoriilor spatiale de milioane de ani, intr-un mediu deazotat si extrem de inert.
Implicațiile sunt multiple, deoarece aceasta descoperire genereaza ipoteze noi privind posibilitatea de supravietuire a unor forme de viata microbiana in univers, fara a fi nevoie ca mediul respectiv sa fie unul favorabil dezvoltarii vieții de nivel superior. De asemenea, se deschide calea pentru studierea mecanismelor prin care aceste microorganisme pot rămâne în viață și pot fi active în condiții de temperatură, presiune și radiație extrem de diferite de cele de pe Terra.
Concluzie
Descoperirea bacteriilor vii în straturi de azot găsit pe o cometă observată în 2014 reprezintă o realizare remarcabilă și rareori întâlnită în domeniul explorărilor spațiale. Confirmarea faptului că microorganisme pot păstra viabilitatea în asemenea condiții extreme și în medii extraterestre adaugă un nivel de complexitate vieții din cosmos și ridică semne de întrebare privind originea și distribuția ei în univers. Aceasta rămâne o descoperire de referință în studiul biologiei spațiale, cu implicații directe asupra teoriilor despre panspermie și despre evoluția vieții dincolo de limitele planetei Pământ.